Atacul de panică: ce se întâmplă și cum poți primi ajutor
Atacul de panică este un episod brusc de teamă intensă, însoțit de reacții fizice puternice. Poate apărea chiar și atunci când nu există un pericol exterior evident.
Inima începe să bată repede, respirația devine dificilă, apare amețeala, iar persoana poate avea senzația că își pierde controlul, că va leșina sau că va muri.
Deși simptomele sunt extrem de convingătoare, atacul de panică reprezintă activarea intensă a sistemului de alarmă al organismului. Corpul reacționează ca și când persoana s-ar afla într-un pericol imediat, chiar dacă amenințarea nu este prezentă în acel moment.
Un singur atac de panică nu înseamnă automat că persoana are tulburare de panică. Problema devine mai amplă atunci când episoadele se repetă, apare teama persistentă de un nou atac sau viața începe să fie organizată în jurul evitării lui. Tulburarea de panică se caracterizează prin atacuri recurente și neașteptate, urmate de preocupare persistentă sau schimbări importante de comportament
Persoane celebre cu atac de panica
Emma Stone a avut primele atacuri de panica in copilarie. Era preocupata de gandul sa nu moara cineva din familie si de aceea trebuia sa stie in orice moment, unde sunt si ce fac membrii familiei sale.
Jennifer Lawrence a simtit anxietate in adolescenta cand a dezvoltat o forma de timiditte care o facea sa simta panica cand trebuia sa vorbeasca in fata colegilor.
Chris Evans isi simtea anxietatea in urechi, sub forma de zgomote ( celebrul tinnitus)
Sarah Silverman a avut multe atacuri de panica in care nu mai putea respira
Ce este atacul de panică?
Atacul de panică este un val intens de frică sau disconfort care crește rapid și produce senzații corporale puternice.
Persoana poate simți că:
- inima îi bate foarte repede;
- nu mai poate respira;
- se sufocă;
- amețește;
- îi tremură corpul;
- își pierde controlul;
- urmează să leșine;
- se desprinde de realitate;
- va avea un infarct;
- va muri.
Atacul poate apărea într-un loc aglomerat, într-un mijloc de transport, în timpul unei perioade stresante, dar și aparent „din senin”. Uneori se produce chiar în timpul somnului.
Intensitatea crește rapid și poate atinge punctul maxim în câteva minute. După episod, persoana poate rămâne obosită, tensionată și preocupată de posibilitatea ca atacul să reapară.
Pentru lista detaliată a manifestărilor fizice și psihologice, citește articolul despre simptomele anxietății
Atac de panică sau urgență medicală?
Simptomele unui atac de panică pot semăna cu cele ale unor probleme cardiace, respiratorii, neurologice sau endocrine.
Durerea în piept, palpitațiile, amețeala și dificultatea de a respira nu trebuie presupuse automat ca fiind provocate de anxietate, mai ales când apar pentru prima dată.
Este recomandată evaluarea medicală dacă:
- este primul episod de acest tip;
- durerea toracică este nouă, severă sau persistentă;
- persoana își pierde cunoștința;
- apare slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului;
- există dificultăți respiratorii persistente;
- simptomele au apărut după administrarea unor medicamente sau consumul unor substanțe;
- persoana are o boală cardiacă, respiratorie sau neurologică;
- simptomele sunt diferite de atacurile evaluate anterior.
În cazul unei urgențe sau al unui pericol imediat, trebuie apelat 112.
Evaluarea medicală nu înseamnă că simptomele „nu sunt psihologice”. Înseamnă că este necesară excluderea unor cauze fizice înainte ca ele să fie atribuite unui atac de panică.
De ce apare atacul de panică?
În timpul unui atac de panică, sistemul de alarmă al organismului se activează brusc.
Creierul transmite corpului mesajul că există un pericol, iar sistemul nervos pregătește persoana să fugă, să lupte sau să se protejeze:
- ritmul cardiac crește;
- respirația se modifică;
- mușchii se tensionează;
- apare transpirația;
- atenția se îndreaptă către posibile amenințări;
- senzațiile corporale sunt urmărite tot mai atent.
Problema nu este doar apariția senzației, ci și interpretarea ei.
O bătaie mai puternică a inimii poate fi interpretată astfel: Fac infarct.
O amețeală poate deveni: O să leșin.
Senzația de lipsă de aer poate produce gândul: Mă sufoc.
Interpretarea catastrofică mărește frica. Frica activează și mai mult organismul, iar simptomele devin mai intense.
Se formează astfel cercul panicii:
senzație corporală → interpretare periculoasă → frică intensă → amplificarea senzației
După primul atac, persoana poate deveni foarte atentă la propriul corp. Pulsul crescut după urcatul scărilor, căldura, oboseala, cafeaua sau o ușoară amețeală pot fi interpretate drept începutul unui nou episod.
Pentru explicația detaliată a motivului pentru care apare convingerea că moartea este iminentă, citește articolul De ce crezi că vei muri în timpul unui atac de panică?.
Un atac de panică înseamnă că ai tulburare de panică?
Nu.
O persoană poate avea un atac izolat într-o perioadă de stres intens, după lipsă de somn, în contextul unei probleme medicale sau după consumul excesiv de cafeină ori alte substanțe.
Tulburarea de panică este luată în considerare atunci când atacurile sunt recurente și neașteptate, iar după acestea persoana rămâne preocupată de un nou episod sau își modifică semnificativ comportamentul.
Poate începe să:
- evite locurile în care a avut atacuri;
- nu mai plece singură de acasă;
- verifice permanent pulsul;
- evite efortul fizic;
- poarte mereu medicamente sau apă;
- caute ieșirile atunci când intră într-o încăpere;
- se deplaseze numai dacă este însoțită;
- renunțe la călătorii, evenimente sau activități obișnuite.
Nu există regula potrivit căreia trebuie să apară un anumit număr fix de atacuri într-o lună. Contează caracterul recurent al episoadelor și teama sau schimbările comportamentale care persistă după ele.
Cum ajunge frica de un nou atac să îți restrângă viața?
După un episod intens, persoana nu se mai teme doar de atacul de panică. Începe să se teamă de locurile, senzațiile și situațiile pe care le asociază cu el.
Poate evita:
- metroul;
- autobuzul;
- liftul;
- magazinele aglomerate;
- restaurantele;
- cozile;
- autostrăzile;
- călătoriile;
- mersul singur;
- efortul fizic;
- locurile aflate departe de un spital.
În restaurante sau săli, alege locul cel mai apropiat de ieșire. Înainte de o călătorie verifică traseul, spitalele și posibilitățile de retragere. Uneori renunță la activități importante doar pentru a nu risca să simtă din nou panica.
Când persoana începe să se teamă de locurile din care crede că ar fi dificil să plece sau în care nu ar putea primi ajutor, poate apărea agorafobia.
Viața devine din ce în ce mai mică, nu neapărat din cauza atacurilor propriu-zise, ci din cauza efortului permanent de a le preveni.
Ce poți face în timpul unui atac de panică?
În timpul unui atac, obiectivul nu este să elimini instantaneu fiecare senzație, ci să ajuți organismul să iasă treptat din starea de alarmă.
1. Numește ceea ce se întâmplă
Poți spune: Acesta poate fi un atac de panică. Este foarte intens, dar valul va scădea.
Recunoașterea episodului poate reduce interpretarea că se produce ceva complet necunoscut și imposibil de controlat.
2. Orientează-te în prezent
Privește în jur și identifică:
- cinci lucruri pe care le vezi;
- câteva sunete pe care le auzi;
- contactul picioarelor cu podeaua;
- temperatura aerului;
- obiectele aflate în apropiere.
Orientarea în spațiul prezent ajută atenția să se desprindă de monitorizarea continuă a corpului.
3. Lasă respirația să încetinească
Nu încerca să inspiri repetat foarte adânc. Respirațiile forțate pot accentua amețeala și furnicăturile.
Încearcă să respiri mai lent și mai blând, lăsând expirația să fie puțin mai lungă decât inspirația.
4. Nu lupta cu fiecare senzație
Încercarea disperată de a opri palpitațiile sau amețeala poate transmite creierului că senzațiile sunt într-adevăr periculoase.
Poți observa: Inima bate repede. Corpul meu este în alarmă. Nu trebuie să rezolv totul în această secundă.
5. Cere ajutor când situația este neclară
Dacă este primul episod, simptomele sunt neobișnuite sau există suspiciunea unei probleme medicale, solicită evaluare medicală.
Tehnicile de mai sus nu înlocuiesc investigațiile și nu trebuie folosite pentru a ignora semnele unei urgențe.
De ce simpla evitare nu rezolvă problema?
Evitarea oferă o ușurare imediată.
Dacă persoana se teme că va avea un atac în metrou și nu mai folosește metroul, anxietatea scade pe moment. Creierul poate însă învăța: Am fost în siguranță numai pentru că am evitat.
În acest fel, locul evitat pare și mai periculos, iar frica se consolidează.
Același lucru se poate întâmpla cu:
- evitarea efortului;
- verificarea pulsului;
- deplasarea numai cu un însoțitor;
- statul permanent lângă ieșire;
- purtarea unor obiecte considerate indispensabile;
- plecarea imediată la prima senzație de anxietate.
Aceste comportamente sunt ușor de înțeles. Persoana încearcă să se protejeze. Totuși, dacă devin permanente, pot menține convingerea că nu ar putea face față fără ele.
Când este recomandată psihoterapia?
Este indicată o evaluare psihologică atunci când:
- atacurile se repetă;
- trăiești cu teama apariției unui nou episod;
- îți verifici frecvent pulsul, tensiunea sau respirația;
- eviți locuri și activități;
- nu mai pleci singur;
- teama îți afectează munca, relațiile sau călătoriile;
- ai ajuns în repetate rânduri la urgență, fără să fie identificată o cauză medicală;
- folosești alcool, sedative sau alte substanțe pentru a preveni panica;
- ai început să îți organizezi viața în jurul fricii.
Psihoterapia urmărește să identifice:
- cum au început atacurile;
- ce senzații sunt interpretate ca periculoase;
- ce gânduri amplifică alarma;
- ce situații sunt evitate;
- ce comportamente de siguranță mențin frica;
- dacă există experiențe anterioare asociate cu pericolul, neputința sau pierderea controlului;
- ce intervenție este potrivită persoanei.
Pentru informații despre opțiunile terapeutice, citește ghidul dedicat tratamentului atacului de panică. Psihoterapia este una dintre intervențiile recomandate pentru tulburarea de panică, iar alegerea tratamentului trebuie adaptată nevoilor, preferințelor și situației medicale a fiecărei persoan
Psihoterapie pentru atacuri de panică în București
Atacurile de panică pot fi tratate. Primul obiectiv este înțelegerea felului în care au debutat și a mecanismelor care le mențin.
În cadrul evaluării inițiale discutăm despre:
- primul episod;
- frecvența atacurilor;
- situațiile în care apar;
- teama de un nou atac;
- simptomele corporale;
- investigațiile medicale efectuate;
- locurile și activitățile evitate;
- evenimentele stresante sau traumatice;
- efectele asupra vieții personale și profesionale.
Planul terapeutic nu este identic pentru toate persoanele. Uneori este necesar lucrul cu interpretarea senzațiilor corporale și cu evitările. Alteori, atacul actual este legat de experiențe mai vechi care au rămas asociate cu pericolul, neputința sau lipsa ajutorului.
Ședințele se pot desfășura în cabinetul din București sau online, în funcție de evaluarea inițială și de nevoile persoanei.
Nu trebuie să aștepți următorul atac de panica
Uneori, atacul propriu-zis durează câteva minute, dar frica de repetarea lui poate continua luni sau ani.
Persoana nu mai trăiește numai cu teama: Dacă mi se întâmplă din nou?
Începe să trăiască și cu întrebările: Dacă sunt singur?Dacă nu mă poate ajuta nimeni? Dacă nu mai pot ieși?Dacă, de data aceasta, chiar este ceva grav?
Psihoterapia nu urmărește doar oprirea unui simptom. Urmărește înțelegerea și schimbarea mecanismului care transformă senzațiile corpului în semnale de catastrofă și care ajunge să restrângă viața.
Ptogrameaza o evaluare psihologică pentru atacurile de panică în București sau online
Întrebări frecvente despre atacul de panică
Cât durează un atac de panică?
Intensitatea crește de obicei rapid și atinge punctul maxim în câteva minute. Unele simptome pot scădea relativ repede, în timp ce oboseala, tensiunea și teama pot continua după episod.
Atacul de panică este periculos?
Atacul de panică este foarte intens și înfricoșător, dar nu produce automat infarct, sufocare sau pierderea controlului. Totuși, simptomele asemănătoare unei urgențe medicale trebuie evaluate, mai ales la primul episod.
Pot leșina în timpul unui atac de panică?
Multe persoane simt că vor leșina, mai ales din cauza amețelii și modificării respirației. Leșinul propriu-zis nu este manifestarea tipică a atacului de panică. Dacă apare pierderea cunoștinței, este necesară evaluare medicală.
Pot avea un singur atac de panică?
Da. Un atac izolat nu înseamnă automat tulburare de panică. Este important ce se întâmplă după episod și dacă apar atacuri recurente, teamă persistentă sau evitări.
Atacurile de panică pot apărea în somn?
Da. Unele persoane se trezesc brusc cu palpitații, dificultăți de respirație și teamă intensă. Totuși, simptomele nocturne pot avea și cauze medicale, precum tulburări de somn, respiratorii sau cardiace, care trebuie evaluate.
De ce cred că voi muri?
Senzațiile corporale sunt interpretate ca dovezi ale unei catastrofe medicale. Gândul că moartea este iminentă intensifică alarma, iar reacția corpului pare să confirme gândul. Citește explicația completă despre frica de moarte în atacul de panică.
Atacul de panică se poate trata?
Da. Intervenția poate reduce atât frecvența atacurilor, cât și teama de apariția lor, evitările și comportamentele prin care persoana încearcă să se protejeze. Planul terapeutic se stabilește după evaluare.
Se poate face psihoterapia online?
Da, evaluarea și psihoterapia se pot desfășura online în multe situații. Alegerea formatului depinde de simptome, siguranță, preferințele persoanei și recomandarea terapeutică.
.